|
Serie de articole despre IAR
|
| Industria Aeronautică Română |
 |
| IAR Braşov |
|
| ASTRA |
| Avioane Craiova |
| IAR Bacău |
| IAR Buftea |
| IAR Ghimbav |
| SET Bucureşti |
Industria Aeronautică Română ('IAR'), cunoscută şi ca Întreprinderea Aeronautică Română, a fost o întreprindere de inginerie şi construcţie a aeronavelor, din Braşov, România, fondată în anul 1925. [1]
Cuprins |
modifică Istoric
Industria Aeronautică Română a fost fondată la 1 noiembrie 1925, ca societate pe acţiuni. La început acţiunile au aparţinut uzinelor Blériot-Spad şi Lorraine-Dietrich, fabricii Astra Arad (care a contribuit cu utilaje şi personal de specialitate), precum şi statului român (care a contribuit pe lângă terenul pentru construcţia uzinelor şi amenajarea unui aerodrom, şi cu o sumă importantă de bani). În decurs de aproape un deceniu şi jumătate, statul român a cumpărat acţiunile deţinute de uzinele franceze, astfel că la 1 septembrie 1938 uzinele au devenit în întregime proprietate a statului român.[2]
Pentru a asigura că aviaţia militară română poate fi continuu aprovizionată cu aeronave în orice condiţii, inclusiv în cele de război, guvernul român a subvenţionat crearea în anii 1920–1930 a trei entităţi constructoare de aeronave. Ele au fost, în ordinea cronologică a înfiinţării lor:
- Societatea pentru Exploatări Tehnice (abreviere SET), creată la Bucureşti în 1923,
- Industria Aeronautică Română (IAR), având sediul uzinelor în Braşov, realizată în 1925.
- Întreprinderea de Construcţii Aeronautice Româneşti (abreviere ICAR), fondată la Bucureşti în 1932.
Cele mai cunoscute avioane produse de IAR au fost seriile IAR 80 şi IAR 81, avioane de luptă folosite cu precădere în cel de-al doilea război mondial, care şi-au câştigat un prestigiu binemeritat în clasa lor.
modifică Prezent
În iulie 2009, premierul Emil Boc a anunţat două investiţii majore pentru industria aeronautică din România, ambele urmând să se deruleze la Braşov: producerea de componente pentru constructorul de aeronave Airbus şi crearea, la IAR Ghimbav, a unui centru de mentenanţă pentru elicopterele Puma şi Super Puma[3].
Prima dintre acestea - compania Premier Aerotech intenţionează o investiţie pentru fabricarea de componente pentru aeronavele Airbus[3]. Este vorba despre o investiţie de 90 de milioane de euro, care în final va crea 700 de noi locuri de muncă[3]. Investiţia Premier Aerotech este una de tip greenfield, în care un investitor porneşte de la zero cu un proiect, iar la final obţine o unitate industrială perfect funcţională[3].
A doua investiţie presupune creare unui centru de mentenanţă pentru elicopterele Puma Şi Super Puma[3]. Aceasta are menirea a revitaliza activitatea de pe platforma IAR Ghimbav, şi va crea, probabil, 400 de locuri de muncă[3].
modifică Vezi şi
modifică Note
- ^ „Cronologie”. Istoria aviaţiei române. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1984. pp. p. 586. „1925 1 noiembrie. La Braşov iau fiinţă uzinele „Industria aeronautică română” (I.A.R) ; Fabrica de avioane „Astra-Arad” se desfiinţează.”
- ^ „Proiectanţi, constructori şi industria aeronautică în perioada 1920–1944”. Istoria aviaţiei române. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1984. pp. p. 217–218.
- ^ a b c d e f Boc a anunţat la Braşov două investiţii majore pentru industria aeronautică, 09 Iul 2009, money.ro, accesat la 23 ianuarie 2010
modifică Legături externe
- Istoricul uzinei document al Fundaţiei Aspera ProEdu Braşov
|
|||||||||||
|
||||||||
.svg)